PLATFORMA CIVICĂ
MOLDOVA MARE

ȘTIRI    /    ARTICOLE    /    VIDEO MOLDOVENEASCĂ    /    РУССКИЙ    /    ENGLISH
ALL ȘTIRI
<<< Înapoi la cuprins

Stema Moldovei și semnul heraldic al lui Ștefan cel Mare vor fi reîntoarse pe fațada Porților Principale ale Chiliei

După 532 de ani, această placă (precum și celelalte două) vor fi fixate în locul, unde se aflau inițial.
Pe zidurile Cetății Albe vor fi instalate copiile plăcilor de temelie din secolul al XV-lea: două dintre ele au fost distruse parțial de ostașii otomani.
Zidurile străvechii Cetăți Albe vor fi decorate cu copiile lespezilor de temelie din sec. al XV-lea, descoperite în urmă cu trei ani, în colecțiile fondului Muzeului Regional Herson.
Această informație a fost relatată pentru portalul "Dumskaia" de către istoricul și arheologul Andrei Crasnojon, care a descoperit artefactele.
Potrivit lui, în textele comemorative de pe panouri se află inscripția care relatează cine, cînd și din ce motiv a inițiat construcția zidurilor cetăți medievale. Aceasta este singura sursă, cunoscută cercetătorilor, referitor la momentul apariției cetății.
Mai departe îi oferim cuvîntul lui Crasnojon.
Chiar și peste trei ani de la descoperirea plăcilor de la Belgorod, dar și după mai multe luni de cercetare minuțioasă a acestor monumente de epigrafie medievală, descoperirile continuă.
O surpriză adevărată s-au dovedit semnele care nu țin de studiul textelor. La începutul lunii mai, sculptorul-restaurator Oleg Romaniuc a turnat în forme copiile exacte ale lespezilor pentru ca acestea să fie fixate pe perete, în cadrul proiectului KP "Fortăreața".
În calitate de consultant științific al proiectului, am venit în atelierul lui Oleg, atunci cînd mostrele se uscau. Pe masa de lucru se afla forma turnată a celei mai mari și mai vechi plăci, datată cu anul 1440. A rămas acolo, pe unul dintre pereții cetății, pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, pînă cînd nu a fost scoasă și transportată pentru păstrare la Muzeul Antichităților de la Odesa.
În timpul turnării, datorită contrastului porțiunilor uscate și umede, s-au evidențiat în mod clar două tăieturi adînci. Placa a fost deteriorată de cineva încă în cele mai vechi timpuri. Pe cineva îl irita crucea mare creștină din partea sa superioară. Lespedea se afla pe perete la o înălțime relativ nu mare, iar marginea de jos se afla la 3,5 metri de sol. Vandalii au urcat pe perete, cel mai probabil, cu toporul în mîna dreaptă au lovit de două ori, ajungînd doar pînă la partea de jos a imaginii. Astfel au apărut primele două tăieturi adînci, observate după turnare.
Nefiind mulțumiți de rezultat și evaluînd complexitatea problemei (a lovi cu toporul, fără scară, ținîndu-te cu o singură mînă nu este ușor), adversarul credinței creștine a coborît în jos după o altă unealtă și apoi a urcat din nou pe perete. De această dată, el a profitat de un instrument cu tăiș lat (judecînd după urmele lăsate pe piatră), ajungînd mult mai sus și deteriorînd o parte considerabilă a imaginii crucii.
Astăzi putem fi recunoscători sorții pentru faptul că pe fanaticul religios nu l-a cointeresat inscripția, fiind pentru el încurcată și de neînțeles (în limba greacă). Aceasta parte, fiind cea mai informativa a imaginii, s-a păstrat aproape intactă.
Referitor la cealaltă placă, din cele găsite, la pregătirea proiectului s-a aflat o istorie, care e aproape un detectiv. Această placă, ce datează cu anul 1484 se afla în locul central al cetății - pe fațada Porților Principale ale Cetății Chilia. Partea sa superioară era ocupată de imaginea stemei Moldovei medievale și semnul heraldic al celui mai puternic conducător al acestui stat - Ștefan cel Mare. Mai jos se afla textul în slavonă, în care este menționat numele său, precum și inițiativa de "construire a Marilor Porți".
Din întreaga colecție această placă s-a păstrat cel mai bine. Filetul ei demonstrează atît impactul pe care l-a avut asupra lui natura, cît și omul. Faptul că filetul s-a păstrat atît de bine se explică prin faptul că placa s-a aflat timp de secole sub pămînt. Ea a fost descoperită accidental, în anul 1886, de către un rezident local, la cîteva sute de metri de cetate, în timpul lucrărilor de excavare în apropierea casei sale. Luînd decizia să vîndă placa, locuitorul Akkermanului a anunțat despre descoperire Societatea de Istorie și Antichități din Odesa. Temîndu-se pe bună dreptate, că după descoperire pot veni repede "cumpărători din București",la Ackerman a plecat de urgență specialistul-epigrafist de limbă slavonă Alexandru Cociubinschi. Apropo,el este, de asemenea, originar din acest oraș minunat.
Proprietarul colecției a cerut un preț fantastic: "cîte zece ruble pentru literă" (textul are mai mult de 100 de litere). Au bătut palma cu 50 de ruble pentru întreaga lespede. Pentru comparație: 13 ruble în acele timpuri constituia salariul mediu al unui lucrător de la fabrică.
Primind astfel acces spre nișa Porților Chiliei, în scopul pregătirii copiei plăcii pentru instalare, am observat cîteva detalii noi. Se pare că placa a fost spartă, sucind-o de sus. Placa se afla la o înălțime de 7,5 mot de nivelul de podului și în cazul în care ar fi căzut direct pe caldarîm, ar fi fost deteriorată mult mai mult. Pe placă însă sunt urme doar pe marginea de sus. Acest lucru înseamnă că odată ce a căzut din nișă, lovindu-se de o suprafața dură (probabil, acoperișul construcției din apropiere, care în secolul al XV-a servea pentru închiderea porților), s-a știrbit. Apoi s-a deplasat în jos pe rampă într-un șanț adînc pe o porțiune de pămînt moale.
Cel mai probabil, placa a fost scoasă de unul dintre soldații turci ai armatei lui Baiazid al II-lea, care asediase în august 1484 orașul Belgorod-Dnestrovsk. Anume de acest asediu se pregătea Ștefan cel Mare, încercînd să întărească în grabă Porțile Chiliei - partea cea mai vulnerabilă a cetății. Invadatorii au dat jos placa cu simbolica Statului Moldovenesc, la fel, precum în timpurile noastre de pe clădirile ocupate este scos steagul inamicului învins.
Noi nu știm cum acest analog medieval al steagului regimentului a ajuns la 600 de metri de cetate în posesia unuia dintre orășeni. Cociubinschi scria că placa a fost ascunsă cu grijă. Ea nu se afla într-o anumită construcție din zidărie. Putem doar presupune că, după atac, peste un timp, cineva din locuitorii Belgorodului a scos în secret lespedea cu simbolica dragă inimii sale, tîrîndu-l mai departe de cetate, într-un loc în care nicio persoană dintre noile autorități nu ar fi găsit-o. De remarcat faptul că pe planurile medievale ale orașului regiunea unde a fost găsită lespedea, indicată de Cociubinschi, era creștină (cartierele din jurul Bisericilor Grecească și Armenească de azi).
După 532 de ani, această lespede (precum și celelalte două) va fi pusă la locul, unde fusese plasată inițial, pe fațada Porților Chiliei, unde în secolul al XV-lea, nu a rămas nicio lună după instalare.
Deschiderea festivă: sîmbătă, 21 mai, ora 12.00, în cetate. Intrare liberă în această zi pentru toți.

Яндекс.Метрика