PLATFORMA CIVICĂ
MOLDOVA MARE

ȘTIRI    /    ARTICOLE    /    VIDEO MOLDOVENEASCĂ    /    РУССКИЙ    /    ENGLISH
ALL ȘTIRI
<<< Înapoi la cuprins

Vladimir Plahotniuc ar putea deveni prim-ministrul Moldovei?

Pentru crearea Alianței pentru Integrare Europeană -1, în august 2009, au fost nevoie de 10 zile. După alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010, Partidul Democrat a ales mai mult de o lună cu cine să creeze coaliție: cu PLDM și liberalii sau cu comuniștii. Preferințele democraților atunci s-au schimbat practic într-o noapte.
De data aceasta, PDM nu a stat să gîndească mult: peste patru zile de la alegeri a fost anunțat că PLDM, Partidul Democrat și Partidul Liberal au convenit să creeze o nouă coaliție proeuropeană și să formeze grupuri de experți pentru elaborarea programului de guvernare a noii coaliții pentru următorii patru ani.
Totuși, ceea ce va fi scris în programul de guvernare nu este atît de important. Acesta este doar un document formal, o declarație de intenții. Cu mult mai interesat este cum aliații de moarte vor fi împărți de data aceasta între ei portofoliile. Acesta este punctul de bază al negocierilor de coaliție.

Funcția de premier nu se împarte la trei

PL, PLDM și PDM și-au anunțat încă în cadrul campaniei electorale pretențiile la postul de premier și au anunțat și numele candidaților.
Mihai Ghimpu a anunțat că liberalii îl vor înainta pe nepotul lui, primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă. „El este primar general și știe ce este puterea executivă. Capitala este mai mult decît un minister. Poate, mai mult decît jumătate din guvern și eu îl văd pe Dorin Chirtoacă nu deputat și președinte de partid, și premier. Cum a ridicat capitala, așa va ridica și republica”, a declarat Ghimpu.
Vladimir Filat a confirmat că candidatul PLDM în cadrul creării noului guvern va rămîne actualul premier Iurie Leancă. Cică, partenerii europeni și-ar fi dat binecuvîntarea pentru aceasta.
Iar președintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov a spus că PDM are 5-6 candidaturi la postul de șef al guvernului, care va fi formate după alegerile din 30 noiembrie.
„Domnul Lupu a ocupat funcția de ministru al Economiei, el este persoana care înțelege perfect mecanismul de activitate al guvernului, el cunoaște principalele probleme ale Republicii Moldova. Domnul Candu este deja ministru. Domnul Plahotniuc are o experiență organizatorică, managerială. Vasile Botnari, Pavel Filip – noi avem oameni cu experiență de cinci ani în guvern”, a spus Diacov la începutul lunii octombrie.
Și deși recent într-un interviu pentru ziarul „Timpul” Vladimir Filat a declarat că „noi vom examina și vom vedea. Varianta PLDM este cunoscută – Leancă trebuie să continuă să-și exercite obligațiile”, potrivit informației NOI.md, candidaturile lui Chirtoacă și Leancă la funcția de premier nu mai sunt examinate.
Potrivit unei versiuni, noul guvern „proeuropean” ar putea fi condus de actualul ministru al Economiei, democratul Andrian Candu. Pentru aceasta el a și fost scos vara din parlament și mutat în fotoliul de ministru al Economiei – pentru a fi scos la lumină.
Însă există și altă versiune. Potrivit unui reprezentant al puterii, „cînd trebuie de adus urgent în ordine tara, economia – iar Washingtonul și Bruxelles-ul acum presează foarte mult Chișinăul – este nevoie de un premier, un lup, o persoană cu capacități organizatorice geniale, dar nu doar de unul care poate doar vorbi frumos”.
Sura noastră nu a numit nume concrete, dar este evident că sub „persoana care vorbește frumos” se subînțelege Iurie Leancă. Iar Andrian Candu nu ține la numele de lup. Cel mai probabil, este vorba despre liderul democraților Vladimir Plahotniuc.
„Abramovici de Moldova ” a fost propus nu o dată pentru fotoliul de premier. Se spune că candidatura lui era examinată serios în calitate de candidat la postul de șef al guvernului încă în anul 2008, cînd echipa lui Vasile Tarlev era demisă. Însă în final, președintele Voronin a preferat să o așeze în fotoliul de prim-ministru pe Zinaida Greceanîi.
Despre Plahotniuc-premier s-a vorbit și după alegerile parlamentare anticipate din 2010. Despre faptul că în cazul alegerii președintelui pe 16 decembrie, vicepreședintele PDM Vladimir Plahotniuc ar putea deveni lideri al partidului și deveni premier, a declarant liderul mișcării „Antimafie”, Sergiu Mocanu, în decembrie 2011. Candidatura prim-vicepreședintelui PDM la funcția de conducător al Executivului a fost menționată și după demisia guvernului lui Vladimir Filat în 2013.
În principiu, să dicteze condițiile la negocieri și să pretindă la postul de premier poate doar partidul, care a obținut în nou parlament cele mei multe mandate. În cazul dat – PLDM. Însă liberal-democrații acum nu sunt în măsură să insiste categoric. Șeful lor de partid, datorită partenerilor săi politici, a ajuns într-o situație extrem de delicată.
Aproape întreaga campanie electorală, Veaceslav Ioniță, președintele comisiei parlamentare buget și finanțe în Parlamentul de legislatura XIX, exclus cu scandal, acum cîteva luni, din fracțiunea PLDM, cu schemele în mîini a prelucrat opinia publică. Că în spatele schemelor de fraudă la Banca de Economii stă partidul lui Vladimir Filat și rudele lui. Ultima dată, despre furtul din BEM a 80 de milioane de lei Ioniță a anunțat chiar în ajunul alegerilor.
Chiar în ajunul alegerilor parlamentare (vineri seara, 28 noiembrie), Banca Națională introduce brusc regimul de administrare specială la Banca de Economii: decizia Curții Supreme de Justiție anulează rezultatele emisiunii suplimentare la BEM, în rezultatul căreia cota statului a fost redusă de la 56% pînă la 33,3%. În rezultat, banca a revenit sub controlul statului.
Iar în toiul negocierilor privind crearea coaliției de guvernare (vineri, 5 decembrie), Procuratura generală inițiază o anchetă penală privind situația la Banca de Economii. Premierul Iurie Leancă, care nu o dată a jucat împotriva șefului său, declară că „dacă va fi stabilit că, asemenea scheme au fost utilizate în realitate sau este vorba despre un management incorect sau defectuos, atunci cei care sunt vinovați vor fi trași la răspundere”.
Nu sunt oare prea multe coincidențe? Potrivit unuia dintre interlocutorii noștri, conducerea PDM l-a împins intenționat pe Vladimir Filat în capcană, după ce i-a permis, un an în urmă, „să obțină în proprietate pachetul de stat la Banca de Economii. Iar acum la fel de conștient bate în retragere, exercitînd presiuni asupra lui Filat în cadrul negocierilor privind crearea coaliției.
Așa că este foarte probabil că de data aceasta PLDM va rămîne fără postul de premier. Iar în ciliate de premiu de consolare, Vladimir Filar ar putea obține postul de președinte al Parlamentului. După care va decide cum va acționat mai departe: una din condițiile de participare a PLDM în coaliție sînt alegerile directe ale președintelui. Vladimir Filat este determinat să-și satisfacă ambițiile și să ocupe postul de președinte.
Filat, în principiu, nu este împotrivă să cedeze postul de premier, deoarece îl consideră pe actualul șef al puterii executive, Iurie Leancă vinovat de rezultatele nu chiar reușite ale partidului la alegerile parlamentare (ia o parte din membrii PLDM sunt cinvinși că vinovat este însuși Vladimir Filat).
Dar și pentru salvarea carierei politice a liderului PLDM este mai convenabil să ocupe una dintre funcțiile de conducere în stat, fie și fără pîrghii reale de conducere, decît să fie un deputat de rînd, în timpul exercitării funcției de premier a vicepreședintelui de partid și (precum se afirmă) pretendentului potențial la președinția PDM. Însă Filat nu este gata să cedeze postul de premier anume lui Plahotniuc, deși, precum spun experții, flexibilitatea lui a fost deja determinată prin operațiunea de întoarcere a pachetului de acțiuni ale statului la Banca de Economii.

Despre noua componență a guvernului

Negocierile privind crearea coaliției între cei trei aliați de moarte se mișcă greu. Dacă Partidul Democrat este de acord să intre în coaliție în condițiile anterioare, plus funcția de premier, atunci liberalii au declarat din start că au nevoie de pîrghii de conducere. Iar acesta pot fi oferite de trei instituții de forță – MAI, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală.
Însă conducerea PDM nu are de gînd să cedeze oricui Procuratura Generală, în nicio condiție. PLDM nu intenționează să cedeze MAI. Totodată, „poftele” lui Mihai Ghimpu de data aceasta s-au extins și asupra Ministerului Finanțelor, pe care liberal-democrații de asemenea vor să-l păstreze pentru ei.
Ce-i drept, precum se afirmă, în prezent, liderul liberalilor și-a mai temperat ambițiile, deoarece i s-a explicat că pe banca de rezervă se află comuniștii „proeuropeni” care sunt gata de cooperare. Totodată, în ambele partide de opoziție, precum se spune, „există oameni buni”, care sunt gata prin participarea lor să-i ajute pe democrați să ocupe poziții ferme, fără a privi spre aliați.
În afara negocierilor tensionate – cine va ocupa postul de premier, spicher și (în perspectivă) de președinte, va conduce comisiile parlamentare, ministerele etc., în cadrul negocierilor se discută și structura viitorului guvern. Se propune ca unele ministere să fie armonizate în conformitate cu practicile europene sau românești.
De exemplu, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare ar putea deveni Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ca în România.
De asemenea, circulă zvonuri că și Cancelaria de Stat s-ar putea lipsi de competențe în domeniul administrației publice pe care le va transmite MAI. Iar Ministerul Afacerilor Interne și Integrării Europene ar putea rămîne fără sintagma „Integrării Europene”.
Diplomații și-au îndeplinit misiunea – Acordul de asociere cu Uniunea Europeană a fost încheiat. E timpul ca acesta să fie implementat pe interior, iar acest lucru deja nu mai este în competența acestei instituții. Însă nici transmiterea integrării europene altui minister nu are rost: de regulă, ministerele se ocupă cu direcțiile lor de bază, iar integrarea europeană în acest caz va fi o direcție secundară.
În România există o instituție publică specială - Ministerul Fondurilor Europene. În Moldova, potrivit informațiilor noastre, deocamdată nu este vorba despre crearea unei instituții separate de integrare europeană. e posibil să fie instituit un post de vicepremier pentru integrarea europeană, care va ocupa de această direcție în toate ministerele.
La întrebarea cine ar putea ocupa acest post, unul dintre interlocutorii noștri a răspuns că vicepremier pentru integrare europeană, de asemenea, trebuie să fie un „om dur, care ar putea ține în frîu miniștrii, dar nu unul care știe doar să vorbească frumos”.

Viziunea de perspectivă a lui Dumitru Diacov

Așadar, peste o săptămînă-două Moldova ar putea afla cine o va conduce. Însă pe ce termen – este o întrebare nu mai puțin interesantă.
Unul dintre patriarhii-fondatori, iar în prezent președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov este unul dintre puținii politicieni „profesioniști” din Moldova. Adică, există oameni ce privesc în perspectivă. Din păcate, în general, la noi de politică se ocupă amatorii, ce trăiesc cu ziua de azi și care intră în politică pentru a obține cîștiguri de moment.
Recent, înțelegînd perfect că alegerile prezidențiale sunt aproape (împuternicirile lui Nicolae Timofti expiră în primăvara anului 2016), Diacov le-a propus aliaților să inițieze un dialog mai constructiv cu opoziția.
„Este foarte greu să conduci două partide de opoziție agresive, de aceea trebuie să revenim la practica anului 2005, atunci cînd majoritatea parlamentară, în persoana comuniștilor a transmis controlul asupra instituțiilor opoziției - CEC și Curtea de Conturi. În 2005 noi am stabilit un asemenea dialog cu comuniștii și eu personal nu văd o problemă ca să transmitem sub controlul lor cîteva instituții”, a declarat președintele de onoare al PDM.
Însă această „inovație” a trezit o respingere categorică din partea PLDM, care a declarat că „această propunere contravine poziției liberal democraților”. „Din momentul creării PLDM noi le-am promis cetățenilor țării o țară fără comuniști și fără Vladimir Voronin. Acum reiese că noi nu ne ținem de cuvînt”, au declarat liberal-democrații.
Totuși, precum susțin unii experți, Partidul Democrat, prin discuțiile sale privind dialogul constructiv cu opoziția și prin sugestiile privind disponibilitatea comuniștilor și a unor socialiști pentru crearea unui parteneriat, nu atît are grijă de relațiile constructive cu „două partide agresive de opoziție”, cît provoacă special PLDM și PL. Pentru ca acestea să fie mai flexibile la împărțirea funcțiilor și sferelor de influență.

SURSA: NOI.MD

Яндекс.Метрика