Romanizarea Daciei

 

PLATFORMA CIVICĂ
MOLDOVA MARE

подробнее >>>

Romanizarea Daciei

În urma războiului romano-dacic (august 106) a fost formată Dacia Traiană. Noua provincie imperială cuprindea zona intracarpatică dintre cununa munţilor,inclusive Porolisum (Moigrad) din apropierea oraşului Napoca (Cluj), zona dintre Dunăre şi Mureş precum şi regiunea de la vest de Olt, mărginită la Sud de Dunăre.
   Aceasta era toată Dacia Traiană, impînzită de garnizoane romane, ocrotită la hotare de castre (tabere fortificate). Se declară că fîşîia adiacentă stîngii Dunării şi sudul spaţiului pruto—nistrean ar fi fost sub înrîurirea romanilor.
   Nimicindu-i aproape în întregime pe geţii (dacii) din teritoriul ocupat (la vest de Olt, sud-vestui Transilvaniei),Traian a purces Ia colonizarea lui masivă cu elemente romanizate aduse din diferite părţi, aie lumii supuse romanilor (“ex toto orbe romano"). Coionizarea romană a Daciei însemna nu numai strămutarea aici a elementeloretnice din alte regiuni subjugate— Asia Mică Africa, Europa Apuseană Balcani.. .Dar şi cantonarea legiunilcbr care trebuiau să supravegheze şi să apere hotarul (limesul) teritoriului cotropit, aşezarea durabilă şi împămîntenirea veteranilor (foştilor legionari), care se statorniceau închegînd familii. Colonizarea, întîi de toate. însemna impunerea sistemului roman de gospodărire şi administrare in toate domeniile— economic social şi spiritual, a modului de viaţă characteristic societăţii stăpînitorilor de robi.
   Urbanizarea Daciei traiane organizarea comunităţilor orăşeneşti — municipii încetăţenirea formelor de împroprietărire de tip sclavagist, înrădăcinarea obiceiurilor, limbii — în genere a modului de viaţă roman, includerea noii provincii în sistemul economic şi spiritual roman — toate laolaltă redau esenţa procesului complex numit romanizare.
   Romanizarea atît de cuprinzătoare şi rapidă, în primul rînd, a vieţii spirituale, impunerea pe întregul teritoriu ocupat a limbii colonizatorilor s-ar putea explica doar prin nimicirea cvasitotală a geto-dacilor din Dacia traiană. Pînă a cuceri aceste teritorii de la vest de Olt romanii subjugaseră cu mult înainte alte provincii.
   Nici in una, însă romanizarea nu a avut urmări atît de tragice asupra băştinaşilor, ca în Dacia: a dispărut semnul identificator al populaţiei autohtone - giotonimul (denumirea limbii — dacă?, iliră?, tracă?) şi etnonimul lor - daci?,iliri?, traci?, pe care romanii îi botezaseră daci înainte de războiu! roman-dacic (veacul I î.Hr.) şi care a dispărut după colonizare (sec.III d.Hr.). ..
   De-a lungul veacurilor II-III d.Hr. între Dunăre şi Mureş. la vest de Olt sînt cunoscute vreo 400 de aşezări, se construiesc drumuri, castre. Se impune nu numai cultura materială, sistemul de organizare şi cîrmuire, evident mult mai avansate, dar şi principiile de viaţă spirituală ale colonizatorilor- realitate reflectată parţial în cele 3000 de inscripţii în limba latină. (Inscripţii în limba băştinaşilor – traco - iliro - dacă deocamdată n-au fost descoperite).
   Dacii (costobocii, carpii) de la răsărit de Carpaţi, cunoscuţi în istorie cu numele de “dacii liberi" îşi păstrau limba, tradiţiile, modul de viaţă. Susţinînd relaţii cu sciţii din răsărit, dacii liberi, în urma intensificării fluxurilor de populaţie de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, interpătrunderii elementelor de cultură materială (schimb de mărfuri) preluau de la pribejii din vestul Carpaţilor unelte, obiceiuri. În primul rînd din Maramureş, regiune, care, deşi ma făcut parte din Dacia traiană, a fost romanizată aproape în egală măsură.
   Indiferent pe ce cale şi cu ce mijloace le-au fost impuse, dar populaţia din Dacia traiană avea un sistem de organizare a vieţii materiale şi spirituale mult mai avansat, inclusiv scrisul.
   În anii 143-167 dacii liberi de la răsărit de Carpaţi atacă tot mai des Dacia romană. Cu toate că romanii întăresc Iimesul, în 245-247, carpii, populaţie geto-dacică de la răsăritul Carpaţilor, întreprind cea mai puternică expediţie împotriva Daciei romane.
   La hotarul dintre veacurile III şi IV în spaţiul nistreano—carpatic şi în cel de la vest de Carpaţi au loc evenimente, care vor schimba radical soarta populaţiei romanizate şi a dacilor liberi. Pe de o parte, în zonele dintre Nistru şi Carpaţi, dintre Dunăre şi Capraţi, încep să pătrundă sarmaţii, înrudiţi cu sciţii, ameninţind hotarele sudice ale Daciei romane.
   În aceeaşi perioadă romanii sînt atacaţi de migratori veniţi din nord (goţii). Atacurile continue ale dacilor liberi de la nord-est şi est de Carpaţi, ale populaţiei migratoare din nord (goţii) şi ale sarmaţilor din Sud-est, l-au constrîns pe împăratul roman Aurelian să evacueze Dacia romană (271 ).
   Odată cu retragerea legiunilor romane la sud de Dunăre, au părăsit Dacia romană cadrele administrative, negustorimea, marii proprietari de pămînt, păturile înavuţite de la oraşe şi sate. Despre o pustiire completă a Daciei romane nu poate fi vorba măcar şi din cauza că ar rămîne fără explicaţie realităţile etnice şi etnolingvistice care s—au perpetuat pînă în epoca modernă. În plan socio—economic, retragerea romanilor a pus capăt relaţiilor de producţie sclavagiste pe teritoriul colonizat.
   Populaţia romanizată, care nu şi-a părăsit vetrele, şi-a menţinut îndeletnicirile tradiţionale de păstori, agricultori, conservîndu-şi, în ciuda tuturor vitregiilor, flinţa ei deosebitoare, temelia procesului etnoistoric din fosta Dacie.
   Trăsăturile tradiţionale, îmbogăţite cu elemente de nouă factură etnică - romanică, au înlesnit interferenţa dacilor liberi de la est de Carpaţi cu cei romanizaţi de la vest de Carpa'ţi, … primul rînd cu cei din Maramureş, cu care aveau relaţii continue îndelungate. Îngemănarea elementelor romanizate cu cele de factură pur dacică se intensifică începînd cu anii 280-300, cînd dacii liberi pătrund masiv în Dacia părăsită de legiunile romane.

SURSA: Stati Vasile. Istoria Moldovei. — Chisinau, 2002



CITIŢI DE ASEMENEA:

Dovada ştiinţifică a originii adevărate a denumirii statului Moldova

Strămoşii moldovenilor – dacii – confraţii direcţi ai euro-atlanţi, care au creat civilizaţia europeană

Romanizarea Daciei

DACIA ROMANĂ

Istoria geto-dacilor

Domnia lui Burebista

Domnia lui Decebal

 
 

Яндекс.Метрика