Chişinău

 

PLATFORMA CIVICĂ
MOLDOVA MARE

подробнее >>>

Chişinău

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și сentrul administrativ,teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova.

Chișinău este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului.
Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud.
În 2015 Chișinăul găzduiește peste 805 000 de locuitori.
Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane in România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state.
Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare:
Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana.

Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei(Măzărache) și Sfinții împărați Constantin și Elena (Râșcani).
În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu mosia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat : Visterniceni.
În 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul parții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Impărați Constantin si Elena pe pereții căreia în rand cu alte inscripții se poate citi: „ ... această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, in anul 1777".
Pînă în 1812 tîrgul moldovenesc se ridica pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori.

Există două ipoteze despre etimologia numelui.
Prima ipoteză, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mica latură”) pronunțat Chișienău, trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumultătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359.
Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții.
A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, a fost aceea că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvîntului român Nouă peste cuvîntul tătar Kîșla (iernut):
Chișinăul ar fi așadar o Cîșla-Nouă. Această ipoteză ignoră existența toponimiei cu prefixul Chiș- în zone nelocuite de tătari, precum Chișineu-Criș, Chișcău și altele.

SURSA:

Chișinău. Enciclopedie (pag. 10) – Chișinău, 1996
• Chișinău. Enciclopedie (pag. 13) – Chișinău, 1996
• Ilie Boian. Cele mai intense răciri masive ale aerului din ultimii 60 de ani În Republica Moldova. Mediul ambiant, nr. 2(62), 2012, p. 44-47.

 
 

Яндекс.Метрика